Cronică

Doar, cine n-a avut bucuria sa se apropie la vreme de lumea cantecului popular este tentat sa creada ca azi, familiile de interpreti reprezinta doar o moda.

Cred unii, atunci cand vad pe scena cantand impreuna parinti si copii, ca e doar un moft, o gaselnita pentru a atrage succesul. Daca ar fi sa-i convingem ca nu-i asa, ar trebui sa ne amintim de tarafurile de odinioara, alcatuite din membri aceleiasi familii sau sa le spunem ca au fost si mai exista inca sate in care ulite intregi sunt locuite de lautari din aceeasi familie. Despre aceasta lume aflam firesc din lucrarile specialistilor, dar mai ales din amintirile marilor lautari de odinioara.

Intre inregistrarile carora timpul le da valoare de document pastram la Televiziunea Romana in videoteca Tezaur Folcloric imagini cu Ion Albesteanu si Marin Cotoanta…intr-un cadru minunat la Muzeul Satului din Bucuresti depanand amintiri. Vorbeau despre cei de la care „au furat meserie”, despre cei care i-au admirat, despre urmasii lor.

Exista acolo in vorbele acelea, o speranta nespusa ….Ion Albesteanu, instrumentist si dirijor , culegator de folclor si sustinator al formatiilor de tip traditional, lautar adevarat intre mari nostri lautari, stia ca arta sa va continua. Stia ca baiatul lui si al Titei Stefan, Valentin, prin talentul mostenit, dar mai ales prin munca si prin serioase studii muzicale va reusi sa intre pe usa din fata in lumea artistica, stia ca va duce pe o alta treapta stradaniile atator generatii de lautari. Stia Ion Albesteanu…. si poate acum, vede si se bucura.

In concerte si spectacole o aparitie selecta, un violonist de clasa, de mare sensibilitate ii continua arta ducand cu modestie si responsabilitate povara unui nume celebru. Dincolo de preocuparile sale concertistice, Valentin Albesteanu ne propune acum primul sau cd ( nr: O  Vioara, un talent, o traditie) cuprinzand piese pe care odinioara le canta si tatal sau. Cu o virtuozitate pe care numai studiul si intelegerea profunda a discursului muzical le confera artistului, Valentin da viata unor celebre piese de cafe-concert alaturi de cunoscute piese folclorice; inregistrarile dau acum masura unui destin artistic in plin ascensiune. Valentin prin talent si sensibilitate, prin seriozitate si truda, prin toate realizarile sale este acum o certitudine adaugand noi lumini celebrului nume: Albesteanu.

Marioara Murarescu

Ani in sir, o vioara mangaiata de sufletul de artist al lui Ion Albesteanu , ne-a facut sa radem , ne-a stors cate o lacrima, ne-a povestit despe traditia marilor lautari, despre cantecul rapsozilor, despre frumusetea cantecului. Cand cele care o insufletea a parasit aceasta lume, a ramas destinul ei si cantecul in grija fiului sau, Valentin, pe atunci student la Universitatea de Muzica – Bucuresti, azi solist- instrumentist.

Cine-l asculta pe Valentin cantand, realizand ca traditia nu s-a rupt, ea continua, caci fiul sau a preluat din repertoriul atat de bogat si viguros  al tatalui sau, multe melodii carora le da in interpretare noi dimensiuni de frumusete , pastrandu-le pe coordonatele autenticitatii si valorii.

Cu corzile viorii si cu cele ale inimii, Valentin Albesteanu ne convinge de autenticitatea melosului popular romanesc, dar si de dragostea si respectul sau pentru traditia muzicala a acestuia si pentru cei care au pastrat-o.

Muzician talentat,  Valentin Albesteanu abordeaza si piese din repertoriul de concert apartinand compozitorilor Sarasate, Kreisler sau Massenet, pe care le canta in stil clasic, fara infloriturile cu care le-au „impodobit” odinioara marii lautari pentru a uimi asistenta cu virtuozitatea lor si talentul creator, improvizator.

Acest compact disc constituie o placuta surpriza pentru orice ascultator caci, in toate melodiile,  Valentin Albesteanu dovedeste maiestrie interpretativa dar si un suflet rascolit de vraja muzicii.

Si apoi, asa cum spunea George Enescu, „nu exista muzica grea si usoara….exista muzica buna”. 

Angela Marinescu

Redactor – Redactia Folclor, Radiodifuziunea Romana

Ilustra familie ALBESTEANU este reprezentata nu numai de genialul ION ci si de stralucitul tanar VALENTIN, la fel de virtuoz, dar pe alte coordonate ale valorilor muzicale romanesti. In postura de excelent violonist si de dirijor se reflecta multipla formatie a unui artist inegalabil, care etaleaza deja exigentele unui auditoriu elevat, de elita si rafinament. Ii doresc aceleasi succese pe masura frumoaselor noi realizari.

Prof. Univ. Dr. Gheorghe Oprea

Provenit dintr-o familie de reputati muzicieni, pastratori ai autenticului nostru folclor, VALENTIN ALBESTEANU, absolvent al Universitati Nationale de Muzica-Bucuresti, face un important pas inainte, reusind sa ne restituie de o maniera convingatoare, atat piese din creatia populara cat si din repertoriul clasic.

Sunetul cald, expresiv, tehnica filigranata, disponibilitatile stilistice si rafinamentul interpretarii, constituie tot atatea argumente pentru a prevedea, odata cu aparitia acestui disc, rasaritul unei frumoase cariere.

Prof.univ. Nicolae Bilciurescu

Universitatea Nationala de Muzica-Bucuresti

Valentin Albesteanu, un tanar violonist cu serioase studii muzicale, licentiat al Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti, ne propune o selectie foarte interesanta si bine alcatuita a unor piese cunoscute din literatura pentru vioara asupra carora isi pun amprenta atat harul sau incontestabil, cat si parfumul inconfundabil al acestei muzici rascolitoare.

Alaturarea unor cunoscute creatii apartinand lui Fritz Kreisler, Vittorio Monti, Jules Massenet, Pablo de Sarasate, cu adevarate bijuterii ale folclorului romanesc, ne demonstreaza, fara niciun dubiu ca, Valentin Albesteanu este stapan pe instrumentul pe care-l iubeste si transmite celor care-l asculta emotii artistice deosebite.

Descendent dintr-o familie de muzicanti (Ion  Albesteanu- Tatal sau- fiind unul dintre cei mai cunoscuti rapsozi ai neamului nostru, iar mama- Tita Stefan- o indragita interpreta de muzica populara) Valentin Albesteanu cultiva traditia acestei familii aducand in versurile interpretative pe care ni le propune, pe langa talent si sensibilitate, o abordare personala, poate mai elaborata, a unui material cunoscut de atatea generatii.

Voicu Enachescu, dirijor

Director al Centrului National de Arta „Tinerimea Romana”